Succesiunea după Bartolomeu

Poate fi greu de crezut dar miza succesiunii nu este persoana care-l va înlocui pe Bartolomeu Anania, oricum va fi greu pentru orice prelat ortodox să umple golul lăsat de personalitatea puternică a celui plecat dintre noi, ci forma în care această succesiune se va desăvâtşi.

Principalul răspuns pe care conducerea BOR trebuie să-l găsească acum este dacă Transilvania va continua să aibă două Mitropolii sau dacă se va gasi calea spre reunificare. Bineânţeles că partida celor ce doresc menţinerea actualei organizări este destul de puternică şi vizează, în principal, menţinerea unor funcţii şi demnităţi în timp ce unificarea mitropoliilor presupune o seamă de compromisuri şi, de ce nu, acceptarea unui statut priviligeat pentru cel care va conduce mitropolia unificată. În esenţă, ambele soluţii implică şi deziderate lumeşti pe lângă cele sfinte aşa că adoptarea uneia sau alteia dintre ele nu este o treabă uşoară.

Sunt convins că e luat în calcul şi modelul Cuza, prin care s-au unit Principatele Române şi pe care tocmai l-am sărbătorit fără demnitate, aşa că nu m-ar mira dacă Mitropolitul Ardealului va fi ales si succesor al lui Bartolomeu iar unificarea celor două Mitropolii ar fi un gest simbolic de acum.

06 februarie 2011

Vadim, ultimul dans

Aseară am vazut la tv sfârşitul unui om politic şi al unui partid: CV Tudor şi PRM, în speţă.

Indiferent de motivaţie un intelectual, un om politic nu are voie să arunce cu apă în faţa unei femei, să o jignească, să o terfelească.

În urmă cu vreo 10 ani Vadim se lupta cu şanse reale ptr preşedenţia ţării iar PRM avea cam 20% din voturile românilor. Acum nu mai face parte dintre partidele parlamentare şi nu va reveni niciodată acolo. Cum a reuşit CV Tudor să-şi poarte partidul pe panta ireversibilă a dispariţiei ar trebui să constituie obiect de studiu pentru studenţii la politologie.

Cei 2,3 lideri din partid vor încerca să-şi negocieze poziţii acceptabile în alte partide parlamentare în timp ce membri de rând vor migra tăcut, probabil spre partidul lui Dan Diaconescu cu al său program populist ce prevede 20 000 dolari de căciulă.

Cu Vadim se încheie un ciclu, cel al partidelor patriotarde. Discursurile de acest tip nu servesc nici ţării, nici partidelor care le promovează. A fi patriot înseamnă să faci ceva bun pentru ţara ta nu să strigi în piaţa publică că o să faci.

Am spus-o şi cu altă ocazie:  politica adevărată nu se face în stradă, nu se face la megafon.

Aşa suntem noi românii, ne vedem revoluţia substituită , execuţia sau sinuciderea liderilor, arestările şi administrarea  justiţiei, bucuriile şi dezamăgirile  în direct la tv.

Dacă televiziunea nu ar fi …

ianuarie 2011