Aseară am vazut la tv sfârşitul unui om politic şi al unui partid: CV Tudor şi PRM, în speţă.

Indiferent de motivaţie un intelectual, un om politic nu are voie să arunce cu apă în faţa unei femei, să o jignească, să o terfelească.

În urmă cu vreo 10 ani Vadim se lupta cu şanse reale ptr preşedenţia ţării iar PRM avea cam 20% din voturile românilor. Acum nu mai face parte dintre partidele parlamentare şi nu va reveni niciodată acolo. Cum a reuşit CV Tudor să-şi poarte partidul pe panta ireversibilă a dispariţiei ar trebui să constituie obiect de studiu pentru studenţii la politologie.

Cei 2,3 lideri din partid vor încerca să-şi negocieze poziţii acceptabile în alte partide parlamentare în timp ce membri de rând vor migra tăcut, probabil spre partidul lui Dan Diaconescu cu al său program populist ce prevede 20 000 dolari de căciulă.

Cu Vadim se încheie un ciclu, cel al partidelor patriotarde. Discursurile de acest tip nu servesc nici ţării, nici partidelor care le promovează. A fi patriot înseamnă să faci ceva bun pentru ţara ta nu să strigi în piaţa publică că o să faci.

Am spus-o şi cu altă ocazie:  politica adevărată nu se face în stradă, nu se face la megafon.

Aşa suntem noi românii, ne vedem revoluţia substituită , execuţia sau sinuciderea liderilor, arestările şi administrarea  justiţiei, bucuriile şi dezamăgirile  în direct la tv.

Dacă televiziunea nu ar fi …

ianuarie 2011

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s