Ideea originii comune a românilor din cele trei provincii nu este de dată recentă, ea a fost enunţată cu mult înainte ca unirea acestora să fi fost de actualitate. Fragmentele extrase din letopiseţe sunt arhicuniscute dar poate nu strică să le reamintim din când în când….

Letopiseţul Ţării Moldovei

Vor unii să zică Moldovei c-au chiemat-o Sţitiia, sau Shitia -pre limba slovenească. Ce Sţitiia cuprinde loc mult, nu numai al nostru, ci închide şi Ardealul, şi Ţara Muntenească, şi cîmpii peste Nistru, de cuprinde o parte mare şi de Ţara Leşească. Chiematu-o-au unii şi Flachia, ce scriu letopiseţile lătineşti, pre numele hatmanului rîmlenescu ce l-au chiemat Flacus, a bătut războiu cu Sţitii pre aceste locuri, şi, schimbîndu-se şi schimonosindu-se numele, den Flachia i-au zis Vlahia. Ci noi acesta nume nu-l priimim, nici îl putem da Ţării noastre Moldovei, ce Ţării Munteneşti, că ei nu vor să desparţă, să facă 2 ţări, ce scriu că au fost tot un loc şi o ţară, şi noi aflăm că Moldova s-au descălecat mai pre urmă, iar muntenii mai dentîi, măcar că s-au tras de la un izvor, muntenii întîiu, moldovenii mai pre urmă, de păstori nemerit. Că îmblînd păstorii de la Ardeal, ce se chiamă Maramurăş, în munţi cu dobitoacele, au dat de o fiară ce se chiiamă buor şi, după multă goană ce au gonit pren munţi cu dulăi, o au scos la şăsul apei Moldovei. Acolea fiind şi fiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Buorenii, deaca s-au descălecat sat. Şi hierul sau pecetea cap de buor însemnează. Şi căţeaoa cu care au gonit fiara aceea au crăpat, pre care o au chiemat Molda. Iar apei, de pre numele căţelii Moldiei, i-au zis Molda sau, cumu-i zic unii, Moldova. Aşijderea şi ţării, de pre numele apei, i-au pus numele Moldova.

Aşijderea şi limba noastră den multe limbi iaste adunată şi ni-i mestecat graiul nostru cu a vecinilor de prin-prejur, măcar că de la Rîm ne tragem şi cu a lor cuvinte ni-s amestecate. „

Fragment din Grigore Ureche/ Letopiseţul Ţării Moldovei

De neamul moldovenilor…

Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenesc şi muntenesc şi cîţi sînt şi în ţările ungureşti cu acest nume, români, şi pînă astăzi, de unde sînt şi din ce săminţie, de când şi cum au descălecat aceste părţi de pământ, a scrie, multă vreme la cumpănă au stătut cugetul nostru. Să încep osteneala aceasta după atîta vacuri de la descălecatul ţărilor dintîi, de Traian împăratul Rîmului, cu cîteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gîndul.” …

Fragment din Miron Costin/ De neamul moldovenilor, din ce ţară au eşit strămoşii lor

Descrierea Moldovei

Toată ţara pe care o numim astăzi Moldova, precum şi ţinuturile învecinate dinspre asfinţit, au fost stăpînite la început de sciţi, care cuceriseră aproape trei părţi ale lumii. … Pe lîngă feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat în cursul vremii, grecii i-au numit pe locuitorii acestor ţinuturi cînd geţi, cînd daci. Sub stăpînirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.

Întru pomenirea acestei întâmplări, Dragoş fu cel dintîi care numi acest rîu Moldova, iar locului unde se petrecuseră acestea îi dădu numele de Roman, după numele seminţiei sale” …

Fragment din Dimitrie Cantemir/Descrierea Moldovei

Anunțuri

Un gând despre “Cronicari moldoveni despre originea ţării şi a neamului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s