țesătoarea

Despre M a r a m u r e s

năstaca lu’  gheorghe a lu’  nicoară a irinii din breb o trecut de ceva vreme de 80 de ani. în urmă cu vreo 15, la o vârstă la care mulţi se gândesc la pensie năstaca a învăţat să ţeasă la tyară furând meserie de la babele satului care mai ştiau încă tainele iţelor şi ale culorilor;  un meşter din sat i-a făcut o tyară  adevărată şi s-a apucat serios  de lucru.

apoi meşterul a murit.

pintea o fo’ slugă în budeşti da bogatu’ la care lucra o fo’  om rău. şi pintea nu o mai suportat răutatea lumnii. într-o zî o smuls coada de la toporişcă, o împlântat-o în pământ şi o zâs:

                  

                   când lemnu’  aista a -nfrunzî

                   atuncea io oi mai sluji

         apoi o plecat în codru şi s-o făcut haiduc. lua de la bogaţi şi dădea şi la săraci

        

         ochii femeii sunt…

Vezi articol original 639 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Cum nu m-au lasat masonii sa fac 16 copii

Teoria Chibritului

S-a umplut netul de nebuni. Serios, nu e o metafora, dupa umila mea parere chiar sunt persoane cu oarece probleme psihice din gama celor pentru care se emit certificate medicale.

Nu stiu daca numai la mine pe Facebook e asa sau aveti si voi d-astia, dar sharuitorii cu teoria conspiratiei par sa fie la egalitate cu cei care ma informeaza in legatura cu casnicia Biancai Dragusanu si alte subiecte d-astea „hot”.

Povestea spune ca NWO, sau Illuminati iudeo-masoni, despre care nu am inteles exact daca sunt si reptilieni au ba, conspira sa ucida populatia pentru a cuceri Terra. E o teorie veche de import, nu vreau sa o aprofundez acum, dar in ultima vreme dobandeste accente hilare. Trec peste faptul ca nu vad logica, if there is one, in povestea asta cu depopularea. Adica inteleg ca vor sa cucereasca Terra pentru bani si putere. Pai, daca ne omoara, cine mai…

Vezi articol original 377 de cuvinte mai mult

Se bate miezul nopţii/Minuit sonne au clocher

Despre M a r a m u r e s

 

 

 

 

 

 

 

Se bate miezul nopţii

(Mihai Eminescu)

 

Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramă

Şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă;

Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte

S-aseamăn între-olaltă viaţă şi cu moarte;

Ci cumpăna gândirii-mi şi azi nu se mai schimbă,

Căci între amândouă stă neclintita limbă.

 

 

Minuit sonne au clocher

 

Minuit sonne au clocher dont le bronze fremit

Et le sommeil, de garde aux portes de la vie;

Refuse le passage a mon esprit fourbu

Qui cherche a m’entraîner sur les sentiers battus

Ou la vie et la mort ont un meme visaje.

Mais ma pensee s’obstine a en faire le partage.

 

 

Interpretare: A. Răduţ

2014/ ian./ 15

 

* * *

 

Şi dacă de cu ziuă…

(Mihai Eminescu)

 

Şi dacă de cu ziuă se-ntâmplă să te văd

Desigur că…

Vezi articol original 79 de cuvinte mai mult

ULTIMA REVEDERE

Despre M a r a m u r e s

 

 

 

 

 

 

 

ULTIMA REVEDERE

Autor: Mihai Hafia Traista

Nici o clipă nu s-a gândit Petrea Gorun că ar putea muri înainte de a împlini suta de ani.

”Așa au murit toţi cei din neamul Gorunilor. După o sută, o sută și ceva…” se lăuda Petrea când îl întreba cineva câți ani a împlinit.

El împlinise abia optzeci. Era încă în putere și la coasă nu îl întrecea niciunul dintre feciorii săi.

Ce-i drept, nu prea mulți din leatul său mai făceau umbră pământului. Unii demult trecuseră în lumea drepților, iar cei ce au mai rămas nu mai mergeau nici la cârciumă, nici la biserică. Cu alte cuvinte, nici Dumnezeu, nici necuratul nu trăgeau folos de pe urma lor, pe când el – Petrea Gorun încă se simțea tânăr şi în putere.

Dar se pare că altă soartă i-a fost ursită bietului Petrea. În chinuri și…

Vezi articol original 1.953 de cuvinte mai mult

Cetatea lui Bogdan Vodă

Despre M a r a m u r e s

Cetatea lui Bogdan Vodă

Dimineaţa abia îşi ridicase timidă poalele când am pornit spre Cuhea, în căutarea cetăţii voievodului Bogdan. Au trecut vreo trei ani de atunci aşa că e posibil ca amintirile mele să nu fie tocmai fidele… dar cred că nu mă înşel când spun că cerul păstra încă parfumul stelelor palide, doar una se încăpăţâna să se agaţe, vie şi pasională, cum doar o femeie matură ştie, de un colţ verzui de boltă. Cu siguranţă, steaua aceea strălucea doar pentru mine, indica locul unde trebuia să ajung…

Dacă te opreşti în centrul Cuhei şi te zgâieşti, cu capul dat pe spate, la statuia voievodului maramureşano-moldovean, ai şanse să te întâlneşti cu un personaj simpatic: badea Ion a lu’ Piştol. Eu aşa am procedat şi nu au trecut mai mult de 2 minute şi un omuleţ slab ca o tablă de streaşină dar cu o privire aprigă care…

Vezi articol original 1.236 de cuvinte mai mult

Doctrina evoluţiei şi credinţa

cartifaine

Carte:DSC02243

Doctrina evoluţiei şi credinţa

Autor:

Al. Borza

Editura:

Editura *, Blaj, 1936

Descriere:

17 x 24 cm, 18 pagini, stare bună, coperta decolorată, cotorul cu urme de uzură la capete.

Note:

Fascimil din Revista „Cultura Creştină”, vol. XVI (1936), nr. 3 şi nr.4. Al. Borza abordează cele două mari doctrine ale omenirii, teoria evoluţionistă şi teoria creaţionistă, fiecare prezentate cu plusurile şi minusurile sale.

Preţ:

50 lei

Vezi articol original

De ce-aş fi trist…

actual si acum

dan moldovan

 

În sept. 1855, Timotei Cipariu vorbea despre români la modul unitar, vizionar oarecum, deşi România era încă doar în stadiul de proiect. Cuvintele lui nu au astăzi corespondent în realitate: românii învaţă în ţară şi în străinătate, instituţiile culturale sunt răspândite în toate oraşele ţării, facem parte din Europa civilizată, olimpicii noştri uimesc lumea şi cîştigă medalii după medalii.

Evident că marele cărturar, membru fondator al Academiei Române, președinte al Asociației Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, lingvist, istoric, teolog, pedagog și orientalist, „părintele filologiei române”, este aspru cu cei de-un neam cu el, dar dincolo de cuvinte transpare dragostea de neam şi ţară, vorbele lui sunt destinate îndreptării lucrurilor, nu sunt vorbe de ocară. Dar să-l ascultăm pe învăţatul ardelean:

„Suntem noi romani acuma cînd întru regeneraţiunea lumei noi singuri dormităm? Au nu ne răsună urechile de tumultul Europei agitate în fierberea entuziasmului spre mai…

Vezi articol original 533 de cuvinte mai mult

Cronicari moldoveni despre originea ţării şi a neamului

 

Ideea originii comune a românilor din cele trei provincii nu este de dată recentă, ea a fost enunţată cu mult înainte ca unirea acestora să fi fost de actualitate. Fragmentele extrase din letopiseţe sunt arhicuniscute dar poate nu strică să le reamintim din când în când….

Letopiseţul Ţării Moldovei

Vor unii să zică Moldovei c-au chiemat-o Sţitiia, sau Shitia -pre limba slovenească. Ce Sţitiia cuprinde loc mult, nu numai al nostru, ci închide şi Ardealul, şi Ţara Muntenească, şi cîmpii peste Nistru, de cuprinde o parte mare şi de Ţara Leşească. Chiematu-o-au unii şi Flachia, ce scriu letopiseţile lătineşti, pre numele hatmanului rîmlenescu ce l-au chiemat Flacus, a bătut războiu cu Sţitii pre aceste locuri, şi, schimbîndu-se şi schimonosindu-se numele, den Flachia i-au zis Vlahia. Ci noi acesta nume nu-l priimim, nici îl putem da Ţării noastre Moldovei, ce Ţării Munteneşti, că ei nu vor să desparţă, să facă 2 ţări, ce scriu că au fost tot un loc şi o ţară, şi noi aflăm că Moldova s-au descălecat mai pre urmă, iar muntenii mai dentîi, măcar că s-au tras de la un izvor, muntenii întîiu, moldovenii mai pre urmă, de păstori nemerit. Că îmblînd păstorii de la Ardeal, ce se chiamă Maramurăş, în munţi cu dobitoacele, au dat de o fiară ce se chiiamă buor şi, după multă goană ce au gonit pren munţi cu dulăi, o au scos la şăsul apei Moldovei. Acolea fiind şi fiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Buorenii, deaca s-au descălecat sat. Şi hierul sau pecetea cap de buor însemnează. Şi căţeaoa cu care au gonit fiara aceea au crăpat, pre care o au chiemat Molda. Iar apei, de pre numele căţelii Moldiei, i-au zis Molda sau, cumu-i zic unii, Moldova. Aşijderea şi ţării, de pre numele apei, i-au pus numele Moldova.

Aşijderea şi limba noastră den multe limbi iaste adunată şi ni-i mestecat graiul nostru cu a vecinilor de prin-prejur, măcar că de la Rîm ne tragem şi cu a lor cuvinte ni-s amestecate. „

Fragment din Grigore Ureche/ Letopiseţul Ţării Moldovei

De neamul moldovenilor…

Începutul ţărilor acestora şi neamului moldovenesc şi muntenesc şi cîţi sînt şi în ţările ungureşti cu acest nume, români, şi pînă astăzi, de unde sînt şi din ce săminţie, de când şi cum au descălecat aceste părţi de pământ, a scrie, multă vreme la cumpănă au stătut cugetul nostru. Să încep osteneala aceasta după atîta vacuri de la descălecatul ţărilor dintîi, de Traian împăratul Rîmului, cu cîteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gîndul.” …

Fragment din Miron Costin/ De neamul moldovenilor, din ce ţară au eşit strămoşii lor

Descrierea Moldovei

Toată ţara pe care o numim astăzi Moldova, precum şi ţinuturile învecinate dinspre asfinţit, au fost stăpînite la început de sciţi, care cuceriseră aproape trei părţi ale lumii. … Pe lîngă feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat în cursul vremii, grecii i-au numit pe locuitorii acestor ţinuturi cînd geţi, cînd daci. Sub stăpînirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.

Întru pomenirea acestei întâmplări, Dragoş fu cel dintîi care numi acest rîu Moldova, iar locului unde se petrecuseră acestea îi dădu numele de Roman, după numele seminţiei sale” …

Fragment din Dimitrie Cantemir/Descrierea Moldovei

Succesiunea după Bartolomeu

Poate fi greu de crezut dar miza succesiunii nu este persoana care-l va înlocui pe Bartolomeu Anania, oricum va fi greu pentru orice prelat ortodox să umple golul lăsat de personalitatea puternică a celui plecat dintre noi, ci forma în care această succesiune se va desăvâtşi.

Principalul răspuns pe care conducerea BOR trebuie să-l găsească acum este dacă Transilvania va continua să aibă două Mitropolii sau dacă se va gasi calea spre reunificare. Bineânţeles că partida celor ce doresc menţinerea actualei organizări este destul de puternică şi vizează, în principal, menţinerea unor funcţii şi demnităţi în timp ce unificarea mitropoliilor presupune o seamă de compromisuri şi, de ce nu, acceptarea unui statut priviligeat pentru cel care va conduce mitropolia unificată. În esenţă, ambele soluţii implică şi deziderate lumeşti pe lângă cele sfinte aşa că adoptarea uneia sau alteia dintre ele nu este o treabă uşoară.

Sunt convins că e luat în calcul şi modelul Cuza, prin care s-au unit Principatele Române şi pe care tocmai l-am sărbătorit fără demnitate, aşa că nu m-ar mira dacă Mitropolitul Ardealului va fi ales si succesor al lui Bartolomeu iar unificarea celor două Mitropolii ar fi un gest simbolic de acum.

06 februarie 2011

Vadim, ultimul dans

Aseară am vazut la tv sfârşitul unui om politic şi al unui partid: CV Tudor şi PRM, în speţă.

Indiferent de motivaţie un intelectual, un om politic nu are voie să arunce cu apă în faţa unei femei, să o jignească, să o terfelească.

În urmă cu vreo 10 ani Vadim se lupta cu şanse reale ptr preşedenţia ţării iar PRM avea cam 20% din voturile românilor. Acum nu mai face parte dintre partidele parlamentare şi nu va reveni niciodată acolo. Cum a reuşit CV Tudor să-şi poarte partidul pe panta ireversibilă a dispariţiei ar trebui să constituie obiect de studiu pentru studenţii la politologie.

Cei 2,3 lideri din partid vor încerca să-şi negocieze poziţii acceptabile în alte partide parlamentare în timp ce membri de rând vor migra tăcut, probabil spre partidul lui Dan Diaconescu cu al său program populist ce prevede 20 000 dolari de căciulă.

Cu Vadim se încheie un ciclu, cel al partidelor patriotarde. Discursurile de acest tip nu servesc nici ţării, nici partidelor care le promovează. A fi patriot înseamnă să faci ceva bun pentru ţara ta nu să strigi în piaţa publică că o să faci.

Am spus-o şi cu altă ocazie:  politica adevărată nu se face în stradă, nu se face la megafon.

Aşa suntem noi românii, ne vedem revoluţia substituită , execuţia sau sinuciderea liderilor, arestările şi administrarea  justiţiei, bucuriile şi dezamăgirile  în direct la tv.

Dacă televiziunea nu ar fi …

ianuarie 2011